O temelie bună asigură durabilitatea unei case. La fel, şi a unei comunităţi.

Este important să înțelegem că dezvoltarea economică a unei localități într-un mod durabil poate să fie realizată doar prin abordarea problemelor de protecție a mediului. E timpul să trecem la un alt nivel de evoluție – unul la care să avem o societate prosperă și responsabilă, iar obiectivul de bază, cel de restructurare și creștere economică, îmbunătățire a nivelului de trai să integreze neapărat și aspectele de mediu. Altfel, nu se mai poate!

Pentru aceasta, comunitatea internațională a elaborat modele concrete de dezvoltare care pot fi aplicate în localități, astfel încât să fie "și lupul sătul și oaia întreagă” – localitatea să prospere din punct de vedere economic, fiind păstrat în același timp echilibrul ecologic. Un program de acţiune pentru protecţia mediului a fost dezvoltat ca răspuns la apelul lansat de miniştrii din est şi vest şi în spiritul Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare. Programul conturează un proces în mai mulți paşi care trebuie urmat de autorităţi în vederea stabilirii priorităţilor de mediu şi luării măsurilor adecvate pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în regiune.

Așadar, unul din modelele de dezvoltare a unei localități se referă la Planurile Locale de Acțiuni pentru Mediu (PLAM). PLAM-urile sunt acele documente care reprezintă, de fapt, un ghid pe termen lung al unei comunități, o călăuză în acțiunile sale de protecție a mediului. În același timp, PLAM-urile reprezintă și opinia oamenilor în ceea ce priveşte problemele principale de mediu din localitate, precum şi acţiunile identificate de ei ca fiind prioritare pentru soluţionarea acestora. Populația este implicată, aşa cum prevede Convenţia Aarhus, în mod direct în elaborarea de către autoritățile publice locale a acestui important document – prin chestionare, sondaje, invitarea reprezentanților societății civile în grupurile de lucru, audieri publice - fapt care îi conferă mai multă obiectivitate și veridicitate. Cine mai bine să știe problemele localității dacă nu cei care locuiesc în ea și se confruntă zi de zi cu acestea?! PLAM-ul va conține nu doar o analiză profundă a stării reale a localității, fiind depistate problemele ecologice și prioritățile în soluționarea lor, dar și sarcini concrete, obiective și indicatori de verificare a acțiunilor menite să contribuie la protecția mediului înconjurător, măsuri recomandate, termene de realizare precum și persoanele şi organele responsabile de implementarea acestora.

PLAM-ul constituie dezvoltarea ulterioară a Planului Naţional de Acţiuni pentru Protecţia Mediului, care a devenit obligatoriu pentru ţările Europei Centrale şi de Vest după cea de-a doua conferinţă a miniştrilor din Lucerna (1992). Odată elaborat, acesta trebuie să fie actualizat periodic, fiind ajustat la realitatea zilei.

În Republica Moldova, deși putem face referire la rapoarte naționale care conțin o informație amplă despre starea mediului în țară, la concepția privind politica de mediu a Republicii Moldova care stabilește direcțiile principale în acest domeniu – totuși, nu putem vorbi despre existența unui Plan Național de Acțiuni pentru Mediu actualizat, cel elaborat încă în 1996, bineînțeles, nu mai este în vigoare. Cu referire la Planurile Locale de Acțiuni pentru Mediu – situația este una deplorabilă -  foarte puține sunt raioanele în care există un astfel de plan, iar interesul autorităților administrației publice locale este unul deosebit de mic. O rază de speranță ne aduc organizațiile internaționale care vin cu inițiativa și cu fonduri pentru a stimula autoritățile publice locale să inițieze procedura de elaborare a PLAM. Exemple pozitive avem în  raioanele Glodeni și Cimișlia în care, recent, s-a inițiat acest important proces şi cu participarea şi contribuţia informaţională a reprezentanţilor Centrului Aarhus Moldova.

Elena SCOBIOALĂ